9.8.10

Mi-e dor...


Imi lipsesc multe lucruri. Dar cel mai mult imi lipseste Lecsa. Nu stiu parca de cand a plecat saptamana trecuta(si apropo nu am putut sa-mi iau la revedere de la ea ca eu eram la Sovata) parca nu mai e totul atat de roz. Bine ca in seara asta se intoarce! Abia astept sa o vad maine intrand si sa vorbesc cu ea, nu stiu parca mi-a lipsit felul in care imi vorbea de fiecare data si felul cum nu ma mai saluta si ma intreba direct ce mai fac.
Imi lipsesc colegii, nu credeam ca o sa spun asta, dar da mi-e dor de zilele cand stateam adunati toti unu pe catedra, unu pe scaun, unu sprijinit de tabla si multi in picioare si vorbeam ca nu ne convine cutare lucru si cutare chestie.

Mi-e dor de zilele cand totul era bine si nimeni nu se certa, cand toti eram uniti si eram prieteni, dar zilele alea sau dus si la fel si o parte din mine...


1 comentarii:

F. spunea...

Incep prin a spune ca imi place titlul.
Si chiar imi pare rau... dar n-ai ce sa ii face... totul se duce.
Si mie imi e dor de unele lucruri si sunt constienta ca niciodata nu o sa le mai detin.
Mi-a placut ce ai zis la final,da si mie imi e dor sa fie pace.
Iha, si mie imi e dor de Lecsa, bine ca vine:X

Un produs Blogger.